Ți s-a întâmplat vreodată să iei o decizie rapidă, fără să te gândești prea mult, și să realizezi mai târziu că nu a fost cea mai bună alegere? Sau să crezi că un eveniment este mai probabil doar pentru că l-ai auzit recent la știri? Aceste fenomene sunt rezultatul heuristicilor și prejudecăților cognitive, mecanisme prin care creierul nostru procesează rapid informațiile și ia decizii.
Deși ne ajută să ne descurcăm în viața de zi cu zi, aceste scurtături mentale pot duce la erori de judecată și decizii incorecte.
Pixabay
Psihologia cognitivă studiază cum gândim, învățăm, ne amintim și luăm decizii. Creierul uman nu analizează fiecare informație în detaliu, ci folosește două tipuri de gândire, așa cum explică Daniel Kahneman în cartea sa Thinking, Fast and Slow:
• Gândirea rapidă – este intuitivă, automată și bazată pe experiențe anterioare
• Gândirea lentă – este logică, conștientă și necesită efort mental
Pentru că nu putem analiza totul în mod rațional, creierul a dezvoltat heuristicile – scurtături mentale care ne ajută să economisim timp.
Heuristica este o regulă simplă, intuitivă, pe care o folosim pentru a lua decizii rapide.
De exemplu:
• Alegem un produs doar pentru că are multe recenzii pozitive, fără să verificăm detaliile
• Conducem mai prudent după ce aflăm de un accident rutier, chiar dacă șansele unui accident nu au crescut
1. Heuristica disponibilității
Ne bazăm deciziile pe informațiile ușor accesibile. Dacă auzim de mai multe accidente aviatice, avem impresia că zborul este mai periculos decât condusul, deși statisticile spun altceva.
2. Heuristica reprezentativității
Presupunem că ceva este probabil pe baza unor asemănări cu un model cunoscut. De exemplu, dacă cineva poartă ochelari și citește mult, presupunem că este profesor.
3. Heuristica ancorării
Ne bazăm deciziile pe prima informație primită. De exemplu, dacă un magazin afișează un preț inițial mare și apoi o reducere, avem impresia că facem o afacere bună, chiar dacă prețul redus nu este atât de avantajos.
Deși heuristica ne ajută să luăm decizii rapide, poate duce la prejudecăți cognitive – erori de gândire sistematice.
• Efectul de confirmare – căutăm informații care ne susțin convingerile și ignorăm dovezile contrare
• Efectul Halo – dacă cineva ne pare atractiv, presupunem că este și inteligent sau amabil
• Iluzia superiorității – majoritatea oamenilor cred că sunt șoferi mai buni decât media, deși acest lucru este matematic imposibil
Aceste erori influențează:
• Alegerea carierei – luăm decizii bazate pe stereotipuri despre profesii
• Finanțele personale – ne lăsăm influențați de ancorare în negocieri
• Marketingul și consumul – suntem influențați de reclame care folosesc efectul de confirmare
În social media, algoritmii ne arată conținut care ne confirmă opiniile, întărind prejudecățile cognitive.
Exemplu:
• dacă crezi într-o anumită teorie, platformele online îți vor arăta conținut similar, întărindu-ți convingerile.
Acest efect se numește bula de filtrare și poate distorsiona realitatea.
• Dezvoltarea gândirii critice – întreabă-te mereu: "de ce cred asta?"
• Mindfulness – fii conștient de propriile prejudecăți înainte de a lua o decizie
• Expunerea la opinii diverse – ascultă argumente diferite pentru a-ți lărgi perspectiva
Înțelegerea scurtăturilor mentale și prejudecăților cognitive ne ajută să luăm decizii mai informate și să evităm erori comune. Practicând gândirea critică și conștientizarea, putem deveni mai obiectivi și mai deschiși către noi perspective.