Acasă Afecțiuni Cabinete & Terapeuți Trenduri Relații & Cuplu Teorii în Psihologie Evenimente Testează-te Căutare

Corelație vs. cauzalitate în anxietate. Cum ne păcălim creierul?

Ce legătură are corelația cu anxietatea?

În viața de zi cu zi, creierul nostru caută tipare și legături între evenimente pentru a ne ajuta să înțelegem lumea. Dar uneori, această tendință duce la concluzii greșite, mai ales în cazul anxietății.

Ai avut vreodată un gând negativ și apoi s-a întâmplat ceva rău? Sau ai simțit palpitații și ai crezut automat că ai o problemă gravă de sănătate? Aceste sunt exemple clasice în care confundăm corelația (două lucruri care se întâmplă în același timp) cu cauzalitatea (un lucru care cauzează altul).

Corelație vs. cauzalitate în anxietate. Cum ne păcălim creierul? Uday Mittal / Unsplash

În acest articol, vom explora cum acest mecanism influențează anxietatea și cum putem evita capcana corelațiilor false.

Corelație vs. Cauzalitate, diferențe esențiale

Corelație: două evenimente care apar simultan, dar nu înseamnă neapărat că unul îl cauzează pe celălalt.

Cauzalitate: un eveniment care determină direct altul.

Exemplu greșit de interpretare
„Am avut un atac de panică după ce am băut cafea. Asta înseamnă că orice cafea îmi provoacă atacuri de panică.”

Realitatea
Cafeaua poate crește ritmul cardiac, dar atacul de panică este determinat de mai mulți factori, nu doar de cofeină.

Cum anxietatea întărește corelațiile false?

1. Efectul profeției autoîmplinite
Dacă te aștepți să ai o zi proastă, vei interpreta fiecare eveniment banal ca pe o confirmare a acestei așteptări.

2. Creierul anxios caută confirmări negative
Dacă ai frica de a vorbi în public și într-o zi rostești greșit un cuvânt, mintea ta va interpreta asta ca „dovada” că nu ești bun la vorbit, deși poate publicul nici nu a observat.

De ce confundăm atât de ușor corelația cu cauzalitatea?

Creierul nostru este un expert în identificarea tiparelor. Această abilitate a fost esențială pentru supraviețuire – dacă strămoșii noștri au observat că mâncarea stricată duce la îmbolnăvire, au evitat-o instinctiv. Dar acest mecanism are și dezavantaje, mai ales în cazul anxietății.

Când suntem anxioși, mintea noastră devine hipersensibilă la posibile amenințări. De exemplu:

• Simți palpitații - „sigur am o problemă de inimă”
• Ai o zi proastă - „toată viața mea este un dezastru”

În realitate, palpitațiile pot fi cauzate de stres, cafea sau oboseală, iar o zi proastă nu înseamnă o viață proastă.

Tehnici cognitive pentru reducerea anxietății

Exerciții practice

Jurnalul gândurilor: scrie o corelație pe care crezi că o vezi și analizează dacă există dovezi reale pentru ea.

Gândirea alternativă: găsește cel puțin o altă explicație posibilă pentru o situație anxioasă.

Testarea convingerilor: în loc să eviți, încearcă să te expui treptat la situațiile care te sperie și observă rezultatele reale.

Devino stăpânul propriului tău gând!

Gândurile tale nu sunt întotdeauna adevărate.

Corelația nu înseamnă cauzalitate – doar pentru că două lucruri se întâmplă împreună, nu înseamnă că unul îl cauzează pe celălalt.

Poți învăța să îți analizezi gândurile și să le înlocuiești pe cele iraționale cu unele mai realiste și mai sănătoase.

Autor: Ema D.
Actualizat: 05/02/2025

Articole recomandate