Tulburările de dorință sexuală la femei, cunoscute și sub denumirea de tulburare de interes/excitare sexuală feminină se referă la o lipsă de dorință sexuală sau de interes pentru activitatea sexuală care provoacă suferință semnificativă sau dificultăți interpersonale.
Această tulburare poate afecta calitatea generală a vieții, stima de sine și relațiile unei femei. Este o afecțiune complexă care implică factori psihologici, biologici și sociali.
• Lipsa dorinței sexuale
• O absență persistentă sau recurentă a gândurilor sexuale, a fanteziei sau a dorinței de activitate sexuală
• Interes redus pentru activitatea sexuală, fie cu un partener, fie în timpul autostimularii (masturbare)
Ahtziri Lagarde / Unsplash
• Absența sau reducerea semnificativă a interesului sau excitării sexuale
• Lipsa de răspuns la indicii sexuale, cum ar fi semnalele verbale sau fizice de la un partener
• Plăcere sexuală minimă sau absentă în timpul activității sexuale
• Dificultate sau incapacitate de a deveni excitat sau de a menține excitația în timpul activității sexuale
• Supărare sau frustrare persistentă sau recurentă în legătură cu lipsa dorinței sexuale
Tulburări de dorință sexuală (primar) pe tot parcursul vieții
Femeia a avut întotdeauna o dorință sexuală scăzută.
Tulburări de dorință sexuală dobândită (secundar)
Femeia a avut anterior dorința sexuală normală, dar a experimentat o scădere.
Tulburări de dorință sexuală generalizată
Lipsa dorinței sexuale apare în toate situațiile, indiferent de tipul de stimulare sau partener.
Tulburări de dorință sexuală situațională
Lipsa dorinței apare numai în anumite situații, cum ar fi cu parteneri specifici sau în contexte specifice.
Factori psihologici
Stres, anxietate sau depresie: problemele de sănătate mintală pot afecta semnificativ dorința sexuală.
Stima de sine scăzută sau probleme de imagine corporală: percepțiile negative despre sine pot reduce interesul sexual.
Traumă sau abuz din trecut: antecedentele de abuz sexual sau traumă pot duce la aversiunea sau dezinteresul față de activitatea sexuală.
Probleme de relație: comunicarea deficitară, lipsa conexiunii emoționale, conflictele nerezolvate sau infidelitatea pot scădea dorința sexuală.
Credințe culturale sau religioase: atitudinile societale sau religioase față de sex pot modela sentimentele unei femei despre dorința sexuală.
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT): poate ajuta la abordarea problemelor psihologice subiacente, cum ar fi anxietatea, depresia sau convingerile negative despre sex.
Terapia sexuală: se concentrează pe îmbunătățirea comunicării sexuale, abordarea anxietăților sexuale și sporirea intimității cu un partener.
Terapia de cuplu: poate ajuta la rezolvarea problemelor relaționale care pot contribui la lipsa dorinței sexuale.
Tratamente medicale:
Terapia hormonală - terapia cu estrogeni, terapia cu testosteron sau terapia de substituție hormonală (HRT) pot fi prescrise dacă sunt identificate dezechilibre hormonale.
Medicamente: Flibanserin (Addyi) și bremelanotide (Vyleesi) sunt medicamente aprobate care pot ajuta la îmbunătățirea dorinței sexuale la unele femei.
Abordarea problemelor de sănătate subiacente: gestionarea afecțiunilor cronice, ajustarea medicamentelor care ar putea afecta libidoul sau tratarea oricărui disconfort fizic în timpul sexului.
Schimbări ale stilului de viață:
Managementul stresului - tehnici precum mindfulness, meditația sau yoga pot reduce stresul și pot îmbunătăți starea generală de bine, potențial sporind dorința sexuală.
Exerciții fizice - activitatea fizică regulată poate îmbunătăți starea de spirit, poate îmbunătăți imaginea corpului și poate crește nivelul de energie.
Comunicare: comunicarea deschisă și sinceră cu un partener despre nevoile și preferințele sexuale poate îmbunătăți intimitatea și dorința sexuală.
Educaţie: oferirea de educație despre răspunsul sexual, normalizarea schimbărilor care pot apărea în dorința sexuală și explorarea unor noi modalități de a spori plăcerea sexuală și intimitatea.