Este o afecțiune de sănătate mintală care se poate dezvolta după ce o persoană experimentează sau este martoră la un eveniment traumatic. Aceste evenimente pot include dezastre naturale, accidente grave, acte teroriste, război sau luptă, agresiune sexuală sau alte amenințări la adresa vieții unei persoane.
PTSD poate provoca gânduri și sentimente intense, tulburătoare legate de traumă, care persistă mult timp după eveniment.
RDNE Stock project / Pexels
• Amintiri intruzive: amintiri recurente, nedorite, dureroase ale evenimentului traumatic
• Flashback-uri, în care persoana are impresia că retrăiește trauma
• Coșmaruri legate de traumă
• Reacții emoționale sau fizice severe la amintirile evenimentului (declanșatoare)
• Evitare: evitarea locurilor, oamenilor, activităților sau gândurilor care amintesc persoanei de evenimentul traumatizant
• Refuzul de a vorbi despre traumă sau de a se confrunta cu orice aspect al acesteia
• Schimbări negative ale dispoziției și gândirii: gânduri negative persistente despre sine, alții sau lume
• Sentimente de lipsă de speranță, rușine, vinovăție sau autoînvinovățire
• Probleme de memorie, în special legate de evenimentul traumatic
• Detașare de prieteni și familie, sentiment de amorțire sau distanță emoțională
• Pierderea interesului pentru activitățile odată bucurate
• Ușor uimit sau speriat
• Fiind mereu în gardă (hipervigilență)
• Dificultate de somn sau concentrare
• Iritabilitate, izbucniri de furie sau comportament agresiv
• Comportament autodistructiv, cum ar fi abuzul de substanțe sau conducerea nesăbuită
PTSD acut
Simptomele durează între 1 și 3 luni după traumă.
PTSD cronic
Simptomele durează mai mult de 3 luni.
PTSD complex
Rezultat din traume repetate sau prelungite (de exemplu, abuz pe termen lung, captivitate).
PTSD cu debut întârziat
Simptomele apar la mai mult de 6 luni după evenimentul traumatic.
Deși oricine poate dezvolta PTSD după ce a suferit o traumă, anumiți factori pot crește probabilitatea:
Severitatea și durata traumei: trauma prelungită sau severă este mai probabil să ducă la PTSD.
Traumă anterioară: persoanele care au suferit o traumă înainte pot fi mai vulnerabile.
Istoricul de sănătate mintală: un istoric familial de anxietate, depresie sau PTSD poate crește riscul.
Lipsa de sprijin: sprijinul social sau emoțional limitat în urma unei traume poate agrava simptomele.
Abuz sau neglijare în copilărie: traumele timpurii pot crește riscul de a dezvolta PTSD mai târziu în viață.
Psihoterapie:
Terapia cognitiv-comportamentală (CBT) - se concentrează pe identificarea și schimbarea tiparelor și comportamentelor negative de gândire.
Două tipuri specifice de CBT sunt utilizate în mod obișnuit - terapia de procesare cognitivă (ajută oamenii să provoace și să modifice convingerile inutile legate de traumă) și terapia de expunere prelungită (implică confruntarea treptată a amintirilor, sentimentelor și situațiilor legate de traume pentru a le reduce puterea).
Desensibilizarea și reprocesarea mișcărilor oculare (EMDR) - combină terapia de expunere cu mișcările oculare ghidate pentru a ajuta la procesarea și integrarea amintirilor traumatice.
Terapie de grup - oferă sprijin și un sentiment de comunitate în rândul persoanelor care au experimentat traume similare.
Medicamente:
Antidepresive - inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) cum ar fi sertralina și paroxetina sunt prescriși în mod obișnuit.
Medicamente anti-anxietate - utilizarea pe termen scurt a acestora poate ajuta la gestionarea anxietății severe.
Prazosin - adesea folosit pentru a reduce sau opri coșmarurile legate de PTSD.
Stilul de viață:
Mindfulness și tehnici de relaxare - practici precum meditația, respirația profundă și yoga pot ajuta la gestionarea simptomelor.
Exerciții fizice regulate - activitatea fizică poate îmbunătăți starea de spirit și poate reduce stresul.
Rutină sănătoasă - somnul constant, alimentația sănătoasă și evitarea substanțelor precum alcoolul pot ajuta la menținerea stabilității.
Rețele de suport: conectarea cu cei dragi sau alăturarea unor grupuri de sprijin poate reduce sentimentele de izolare și poate oferi încurajare.