Oamenii sunt ființe raționale, dar și profund emoționale. Ne place să credem că avem convingeri bine fundamentate, dar de multe ori acestea se bazează pe dovezi slabe sau chiar eronate.
Când avem o opinie, căutăm imediat justificări care să ne susțină punctul de vedere. Problema apare atunci când dovezile pe care le considerăm solide sunt, de fapt, falibile și ne induc în eroare.
Acest articol analizează cele patru tipuri de „dovezi” falibile pe care le folosim pentru a ne susține convingerile și cum putem evita capcanele cognitive asociate acestora.
Mohamed_hassan / Pixabay
Una dintre cele mai frecvente greșeli în raționamentul uman este supraevaluarea propriei experiențe. Dacă am trăit un eveniment anume, avem tendința de a generaliza și a crede că este o regulă universală.
Exemple de experiențe personale înșelătoare
Dacă cineva s-a vindecat după ce a folosit un tratament alternativ, poate crede că acel tratament funcționează pentru toată lumea, ignorând lipsa de dovezi științifice.
Dacă cineva a avut o experiență negativă cu un grup de oameni, poate generaliza și considera că toți cei din acel grup sunt la fel.
De ce este falibil? Experiența personală este subiectivă și nu reflectă realitatea generală.
Mulți oameni iau decizii bazate pe intuiție, fără să verifice datele obiective. Intuiția este folositoare în anumite situații, dar poate fi și extrem de înșelătoare.
Când intuiția dă greș?
• Sentimentul că cineva „ne minte”, fără nicio dovadă concretă
• Presimțirea că un număr „are noroc” la loterie
• Crezul că un vis sau o premoniție are putere predictivă
De ce este falibil? Intuiția este influențată de emoții și bias-uri cognitive, nu de fapte obiective.
Oamenii au tendința de a accepta informațiile venite de la figuri de autoritate fără să le verifice.
Când autoritatea poate fi înșelătoare?
• Un expert face o afirmație greșită, dar este crezut pentru că are o reputație bună
• O vedetă promovează un produs „miraculos”, iar fanii îl cumpără fără să cerceteze
• O sursă oficială prezintă informații incomplete sau manipulate
De ce este falibil? Autoritatea nu garantează corectitudinea, iar experții pot greși.
Majoritatea oamenilor tind să creadă ce crede și grupul lor, fără să verifice validitatea informației.
Exemple de confirmare socială greșită
• Credințele populare care sunt neadevărate, dar persistă („vaccinurile provoacă autism”)
• Mitingurile și protestele bazate pe dezinformare
• Teoriile conspiraționiste care se răspândesc prin rețelele sociale
De ce este falibil? Majoritatea nu are întotdeauna dreptate.
• Verifică sursele informațiilor
• Analizează argumentele obiectiv, nu emoțional
• Fii deschis să îți schimbi convingerile dacă dovezile o cer
Pentru a evita capcanele dovezilor falibile, trebuie să dezvoltăm gândirea critică. Convingerile noastre trebuie să se bazeze pe fapte solide, nu pe bias-uri cognitive.
Adevărul nu se stabilește prin popularitate, intuiție, experiență personală sau autoritate – ci prin dovezi obiective.