Ți s-a întâmplat vreodată să ai un task important, dar în loc să-l faci, să te trezești organizând sertarele, derulând pe rețele sociale sau uitându-te la videoclipuri despre cum să fii mai productiv? Dacă da, felicitări! Ești om.
Procrastinarea nu este doar lene, așa cum mulți cred. Este un fenomen complex, profund legat de modul în care creierul nostru gestionează stresul, recompensele și autocontrolul. Dar de ce facem asta și, mai important, cum putem scăpa de acest obicei?
Freepik
Când ne confruntăm cu o sarcină dificilă sau plictisitoare, două părți ale creierului intră în conflict:
• Cortexul prefrontal – partea rațională, responsabilă cu luarea deciziilor și planificarea
• Sistemul limbic – partea emoțională, care caută plăcere și evită disconfortul
Când o sarcină pare dificilă sau stresantă, sistemul limbic preia controlul și caută „recompense rapide” – verificarea telefonului, un episod din serialul preferat sau chiar curățenie (da, uneori procrastinăm cu lucruri aparent productive!).
Pe termen scurt, această strategie ne face să ne simțim bine, dar pe termen lung aduce stres, vinovăție și presiune crescută.
• Perfecționistul – așteaptă momentul perfect și condițiile ideale pentru a începe. Dacă nu poate face ceva „perfect”, preferă să nu o facă deloc
• Visătorul – are idei mari, dar pierde motivația rapid și se plictisește ușor
• Evitantul – se teme de eșec și preferă să amâne decât să se confrunte cu anxietatea unei posibile greșeli
• Căutătorul de adrenalină – amână până în ultimul moment, apoi se bazează pe presiunea timpului ca să livreze
• Regula celor 5 minute – spune-ți că vei lucra la sarcina respectivă doar 5 minute. De multe ori, odată ce începi, continui mai mult
• Tehnica Pomodoro – lucrează 25 de minute fără întreruperi, apoi ia o pauză de 5 minute. Creierul iubește această metodă!
• Recompense mici – oferă-ți o mică recompensă (o cafea bună, 10 minute de relaxare) după ce finalizezi o sarcină. Creierul tău va asocia munca cu plăcerea
• Elimină distragerile – telefonul pe mod „Nu deranjați”, notificările dezactivate și un spațiu de lucru organizat te vor ajuta enorm
• Reformulează sarcinile – în loc să spui „Trebuie să scriu un raport plictisitor”, spune-ți „Voi structura ideile într-un mod clar”. Creierul tău răspunde mai bine la formulări pozitive
Procrastinarea nu este despre lene, ci despre emoții. Creierul nostru caută plăcere și evită disconfortul, dar vestea bună este că putem învăța să-l „păcălim” să lucreze în favoarea noastră. Cu tehnicile potrivite și un pic de disciplină, putem transforma amânarea într-o productivitate autentică.
Așa că... de ce să nu aplici chiar acum una dintre aceste strategii? Sau... mai bine mai târziu?