Gaslighting-ul este o formă de manipulare psihologică care face victimele să îndoiască de realitatea lor. Termenul provine din piesa de teatru „Gas Light” din anii 1930, în care un soț manipulează soția, făcând-o să creadă că este nebună.
Această formă de abuz emoțional se poate manifesta în relații romantice, familiale, la locul de muncă sau în orice alt context social.
Drazen Zigic / Freepik
Gaslighting-ul implică o serie de tehnici de manipulare, menite să submineze încrederea victimei în propria judecată și percepție. Iată câteva metode frecvente utilizate de cei care practică gaslighting:
Negarea: manipulatorul refuză să recunoască faptele sau evenimentele, chiar și atunci când acestea sunt evidente. De exemplu, ar putea spune: „Nu s-a întâmplat așa” sau „Nu mi-ai spus asta”.
Deformarea realității: abuzatorul alterează sau distorsionează faptele pentru a genera confuzie. De exemplu, ar putea descrie un incident într-un mod care să facă victima să se simtă vinovată sau exagerat de supărată.
Minimizarea: manipulatorul face ca victima să simtă că reacțiile sale sunt exagerate sau nejustificate. Aceasta poate duce la o subestimare a experiențelor și sentimentelor victimei.
Proiecția: abuzatorul îi atribuie victimei propriile sale comportamente negative, făcând-o să se simtă vinovată pentru lucruri pe care nu le-a făcut.
Recunoașterea gaslighting-ului poate fi dificilă, dar există câteva semne care pot indica faptul că cineva este victima acestui tip de manipulare:
Îndoială constantă: te întrebi frecvent dacă ceea ce crezi sau simți este adevărat.
Sentimente de confuzie: te simți copleșit de emoții și nu poți distinge realitatea de percepțiile distorsionate.
Sentimente de vinovăție: ai tendința de a te simți responsabil pentru conflicte sau neînțelegeri, chiar dacă nu ai nicio vină.
Izolare: te simți îndepărtat de prieteni și familie, poate din cauza sentimentului că nu ești înțeles sau crezut.
Gaslighting-ul poate avea efecte semnificative asupra sănătății mintale și emoționale a victimei. Acestea pot dezvolta:
Anxietate: teama de a fi judecat sau de a nu fi crezut poate duce la stres și anxietate cronică.
Depresie: sentimentele de neputință și izolarea pot contribui la dezvoltarea depresiei.
Tulburări de identitate: victimele pot ajunge să nu mai fie sigure de cine sunt și de ce simt anumite lucruri.
Dacă suspectezi că ești victima gaslighting-ului, este esențial să iei măsuri pentru a-ți proteja sănătatea mentală:
Notează: ține un jurnal în care să consemnezi evenimentele și interacțiunile care îți suscită îndoieli. Aceasta te va ajuta să îți păstrezi claritatea.
Caută sprijin: vorbește cu prieteni, familie sau terapeuți care pot oferi perspective externe și suport emoțional.
Stabilește limite: nu permite ca manipularea să persiste. Fii ferm în privința limitelor tale și a comportamentului pe care nu ești dispus să-l accepți.
Creează o rețea de suport: conectează-te cu persoane care te sprijină și care îți validează experiențele.
Gaslighting-ul reprezintă o formă subversivă de abuz ce poate afecta profund sănătatea mentală și emoțională a victimelor. Identificarea semnelor și înțelegerea mecanismelor de funcționare sunt pași cruciali pentru a-ți proteja bunăstarea mintală și a te elibera din relații toxice. Dacă te confrunți cu gaslighting, nu ezita să ceri ajutor și să îți recunoști experiențele.