Distorsiunile cognitive sunt erori sistematice în modul în care gândim, interpretăm informațiile și percepem realitatea. Aceste distorsiuni pot afecta judecățile, deciziile și emoțiile noastre, contribuind la probleme precum anxietatea, depresia și starea de bine generală.
Freepik
Catastrofizarea: este o distorsiune cognitivă prin care o persoană percepe o situație sau un eveniment ca fiind mult mai grav decât este în realitate. Această tendință de a anticipa cele mai rele rezultate posibile poate genera anxietate, stres și pesimism.
Gândirea în alb și negru (sau gândirea dihotomică): a percepe situațiile doar în termeni absoluți, fără nuanțe de gri. De exemplu, a considera că eșecul într-un aspect înseamnă un eșec total.
Generalizarea excesivă: a formula concluzii generale pe baza unui singur incident sau a unor experiențe restrânse. De exemplu, a crede că, dacă o persoană dintr-o anumită etnie a avut un comportament negativ, toți cei din acea grupă se comportă la fel.
Filtrul selectiv: concentrarea pe detaliile negative și neglijarea aspectele pozitive. De exemplu, a avea o zi plăcută, dar a te concentra exclusiv pe un singur comentariu critic.
Minimizarea/maximizarea: a amplifica sau a diminua semnificația unui eveniment sau a unei emoții. De exemplu, a percepe un compliment ca fiind nesemnificativ sau a transforma o greșeală minoră într-un adevărat dezastru.
Citirea gândurilor: a crede că știi ce gândesc ceilalți despre tine, fără a avea dovezi. De exemplu, a presupune că cineva te judecă negativ fără a avea dovezi.
Etichetarea: aplicarea unei etichete negative unei persoane sau unei situații pe baza unui singur comportament. De exemplu, a spune „sunt un ratat” după o greșeală, în loc să recunoști că ai făcut o greșeală.
Raționamentul emoțional: a considera sentimentele personale ca fiind adevăruri obiective. De exemplu, a crede că, dacă te simți nesigur, acest lucru înseamnă că ești cu adevărat incompetent.
Gândirea de tip „ar trebui”: te concentrezi pe ceea ce „ar trebui” sau „nu ar trebui” să faci sau să fie, ceea ce duce la frustrări inutile și sentimente de vinovăție.
Conștientizare: identificarea distorsiunilor cognitive atunci când apar este primul pas pentru a le contracara.
Gândirea rațională: provocarea gândurilor negative prin evaluarea dovezilor și căutarea unei perspective mai echilibrate.
Practică mindfulness: cultivarea atenției conștiente poate ajuta la reducerea reacțiilor automate și la promovarea unei gândiri mai clare.
Căutarea suportului: siscutarea gândurilor și emoțiilor cu prietenii, familia sau un specialist poate oferi o nouă perspectivă și sprijin în procesul de schimbare a gândirii.
Prin conștientizarea și combaterea distorsiunilor cognitive, putem îmbunătăți procesul decizional și putem trăi o viață mai echilibrată și mai satisfăcătoare.