Ți s-a întâmplat vreodată să te pregătești pentru ce e mai rău, chiar și atunci când nu există semne clare că ceva rău se va întâmpla?
Mulți dintre noi avem acest obicei – să ne imaginăm scenarii negative înainte ca ele să devină realitate. De ce facem asta? Este un mecanism de protecție sau doar un mod de a ne autosabota?
ROCKETMANN TEAM / Pexels
Din perspectivă evolutivă, creierul nostru este „cablaj” să fie mai atent la pericole decât la oportunități. Strămoșii noștri care erau mai vigilenți față de pericolele din mediu (prădători, lipsa hranei, conflicte) aveau șanse mai mari de supraviețuire. Astfel, creierul uman a dezvoltat un bias al negativității – o tendință de a acorda mai multă atenție și greutate informațiilor negative decât celor pozitive.
Punerea „răului înainte” poate fi o strategie psihologică de pregătire pentru dezamăgire. Acest fenomen se numește pesimism defensiv – o strategie cognitivă prin care oamenii își reduc anxietatea anticipând cele mai rele scenarii. Această abordare le oferă iluzia controlului: dacă se așteaptă la ceva negativ, pot lua măsuri preventive și nu vor fi luați prin surprindere.
Pentru multe persoane, anticiparea negativului este un mod de a face față anxietății. Incertitudinea poate fi mai greu de tolerat decât o realitate negativă sigură. Studiile arată că incertitudinea activează aceleași regiuni cerebrale ca și pericolul iminent, ceea ce face ca a nu ști să fie perceput ca amenințător.
Deși poate părea o strategie utilă, punerea răului înainte vine și cu dezavantaje:
• Crește stresul și anxietatea, chiar și atunci când nu există motive reale de îngrijorare
• Scade motivația și încrederea în sine, deoarece ne pregătim mai mult pentru eșec decât pentru succes
• Afectează relațiile, pentru că interpretăm greșit intențiile celorlalți și devenim defensivi
Conștientizează-ți gândurile
Întreabă-te: „Acest scenariu negativ este realist sau doar o presupunere?”.
Practică recunoștința
Notează în fiecare zi trei lucruri pozitive care ți s-au întâmplat.
Înlocuiește „ce-ar fi dacă...” cu „cum pot să gestionez asta?”
Mută focusul de la frică la soluții.
Acceptă incertitudinea
Viața nu poate fi complet controlată, iar asta este în regulă.
În final, este firesc să fim precauți, dar important este să nu lăsăm gândirea negativă să ne blocheze. În loc să presupunem ce este mai rău, haideți să lăsăm loc și pentru ce e mai bun.