Termenul boomerasking a fost introdus de cercetătorii Alison Wood Brooks (Harvard Business School) și Michael Yeomans (Imperial College Business School) pentru a descrie o practică conversațională frecventă, dar adesea deranjantă: atunci când cineva pune o întrebare aparent interesată de interlocutor, doar pentru a redirecționa rapid discuția către propria persoană. Este o formă subtilă de auto-promovare, mascată sub aparența unei curiozități.
De exemplu:
• „Cum a fost vacanța ta?”
• „A fost plăcută, am vizitat Grecia.”
• „Interesant! Eu am fost în Japonia anul trecut și a fost extraordinar...”
În acest scenariu, întrebarea inițială servește doar ca pretext pentru a vorbi despre sine, fără a acorda atenție reală răspunsului primit.
Nigelwood1956 / Pixabay
Studiile arată că persoanele care practică boomerasking cred că sunt percepute ca fiind agreabile și interesate de ceilalți. În realitate, interlocutorii le consideră adesea egoiste și nesincere. Această disonanță poate eroda încrederea și poate afecta negativ relațiile interpersonale.
Alison Wood Brooks subliniază că întrebările ar trebui să fie motivate de o curiozitate autentică și să fie urmate de ascultare activă și întrebări suplimentare relevante. Acest tip de interacțiune favorizează conexiuni mai profunde și relații mai solide.
1. Ascultare autentică
Concentrează-te pe răspunsul interlocutorului și evită să aduci imediat discuția către propria experiență.
2. Întrebări de aprofundare
Pune întrebări suplimentare care arată interes real, cum ar fi „Ce ți-a plăcut cel mai mult acolo?” sau „Cum te-ai simțit în acea situație?”.
3. Evită comparațiile
Abține-te de la a compara imediat experiența interlocutorului cu a ta, mai ales dacă scopul este de a evidenția superioritatea propriei experiențe.
4. Conștientizare de sine
Fii atent la tendința de a redirecționa conversația către tine și întreabă-te dacă este momentul potrivit pentru a împărtăși propria poveste.
Boomerasking este o capcană conversațională în care mulți pot cădea fără intenții negative. Totuși, conștientizarea acestui comportament și efortul de a-l evita pot îmbunătăți semnificativ calitatea interacțiunilor noastre. Prin întrebări sincere și ascultare activă, putem construi relații mai autentice și mai profunde
